Aradul Din antichitate până în secolul al XI-lea

1400649_748086685217871_1424905002_o O expediție vânătorească, al unui grup de Homo sapiens venind dinspre Munții Zărandului, oferă primele dovezi arheologice, vechi de aproximativ 40.000 de ani, a prezenței omului pe meleagurile Aradului.

Prezența civilizației pre-indo-europene apare odată cu înființarea primei așezări pe malul nordic al râului Mureș, în mileniul al V-lea î.Hr., iar extinderea așezărilor omenești pe malul stâng al Mureșului apare în mileniul al IV-lea î.Hr.

În mileniul al III-lea î.Hr. așezări prospere apar pe ambele maluri, cât și pe insulele râului aparținând unei civilizații indo-europene din Epoca Bronzului, care a atins culmea evoluției în jurul anului 1000 î.Hr. Evenimente violente, certificate de descoperirile arheologice din centrul orașului o dată cu săpăturile efectuate pentru fundațiile hotelului Astoria, au pus capăt acestor așezări omenești.

Primele așezări dacice apar în mileniul I î.Hr. În secolul al V-lea un grup de sciți se așază în regiune, dar au fost asimilați de către daci. Valea Mureșului a fost în această perioadă una dintre porțile de intrare ale invaziilor celtice în Transilvania. Iar între secolele al IV-lea și al III-lea, celții prind rădăcini pe amândouă maluri ale Mureșului, în vecinătatea așezările dacice existente. Coexistența lor, nelipsită de evenimente violente, a durat aproximativ două secole, sfârșind cu asimilarea celților de către dacii majoritari.

Așezarea dacică aflată în sudul Micalăcii a fost cucerită de trupele romane în anii 101102. Pe durata celui de-al doilea război dacic (105106), Traian a cucerit teritorii la nord de Mureș, făcându-le parte din Provincia Dacia. În zona Aradului Nou, armata romană a construit un fort care a găzduit Legiunea a IV-a Flavia Felix. Împăratul Hadrian (117-138) a cedat teritoriile estice ale provinciei sarmațiilor și dacilor liberi, dar trupele romane au continuat supravegherea drumului comercial și militar de-a lungul Mureșului, drum care asigura comunicarea între provincia Dacia și provincia Panonia.

În perioada dintre secolele al II-lea și al IV-lea așezări dacice și sarmite sunt prezente în zona orașului de astăzi, având relații comerciale intense cu lumea romană. În perioada de anarhie din Imperiului Roman, de la mijlocul secolului al III-lea, locuitori ai provincie au emigrat în lumea barbară și au întemeiat așezări precum cele descoperite la Ceala, Horia sau Vladimirescu, în Pădurea vrăbiilor. După retragerea romanilor din Dacia comunitățiile din jurul Aradului, deși au fost pe perioade scurte sub dominațiile gotice, hunice, gepizilor și a avariilor, au menținut relațiile cu provincile romane situate în dreapta Dunării.

Primele dovezi ale asimilării elementelor slavice de către proto-români apar odată cu secolul al IV-lea, considerat punctul final de formare al poporului român

Așezările datate în cea de-a doua jumătate al primului mileniului au fost concentrate în partea de nord a Mureșului, printre acestea aflându-se cea de la VladimirescuSchanzen, datată în perioda secolele al VIII-lea și al IX-lea, conform examinărilor din timpul descoperirilor arheologice.

În secolul al X-lea, maghiarii au început expansiunea lor în Transilvania, una dintre principalele căi de acces fiind valea Mureșului. Acest moment istoric fiind confirmat de descoperirea arheologică a mormântului unui luptător maghiar la Pădurea Ceala. Românii aflați în subordinea lui Glad, sub amenințarea invaziilor ungare au construit o cetate de pământ la VladimirescuSchanzen. Luptătorii unguri cucerind și distrugând c

Despre Arad

Bulevardul Revolutiei

Anul 1068 este anul cand Aradul este pentru prima data consemnat in documente.

Vechea cetate dacica era parte din statul lui Burebista si implicit din regatul lui Decebal datand din secolul IV i.H.si trecand dupa 106 d.H. sub ocupatie romana. Regatul ungar isi intinde dominatia asupra Aradului in sec. al XI-lea, acesta fiind atestat ca oras in anul 1329. Otomanii au cucerit orasul in 1552, singura sa perioada de independenta a fost in timpul lui Mihai Viteazul (1595-1615).

In 1687 Aradul este cucerit de Imperiul Habsburgic. In 1834 Aradul isi castiga independenta, intre anii 1867-1918 fiind parte integranta din Imperiul Austro-Ungar. Aradul a intrat sub administratie romaneasca in 17 mai 1918 odata cu patrunderea corpului 6 vanatori al armatei romane in oras. Istoricul roman Nicolae Iorga compara orasulArad cu Viena in timpul calatoriei sale de documentare din 1906, aceasta fiind o dovada a infloririi sale economice. In 1870 Aradul era cel mai populat oras al Transilvanei avand o populatie de peste 32.000 de locuitori.

Ca urmare a infloririi economice au aparut obiective importante ca :fabrica de confectii (1867), fabrica de gaz (1868), fabrica de caramida si tigla (1869) si fabrica de mobila (1878). Fabrica de mobila infiintata in 1890 de Laurentiu si Lengyel a devenit cu 1910 una din cele mai vestite fabrici din Europa. Fabrica de locomotive si vagoane Ioan Weitzer au fost infiintate in anul 1892, iar uzina Marta infiintata in acelasi an producea in 1909 motoare de masini.Intreprinderea de Vagoane Astra a urmarit in zilele noastre fuziunea acestora fabricand de asemenea avioane.

Fabrica de tricotaje numita azi Tricoul Rosu a fost construita in 1918. In acea perioada Transporturile au inflorit si ele. Aradul a fost in plina ascensiune dupa Marea Unire plasandu-se pe locul al patrulea in Romania in 1937, avand peste 4.000 de firme inregistrate la Camera de Comert. In 1949 a fost infiintata uzina Aris prin fuziunea a sase fabrici. Noi ramuri industriale s-au dezvoltat odata cu structuri aferente ca: fabrica de jucarii (1959), fabrica de ceasuri (1960) si combinatul chimic (1971).